Social

Republica Moldova rămâne fără oameni. Unde pleacă moldovenii

În căutarea unei vieţi mai bune, moldovenii aleg de cele mai multe ori calea străinătăţii. Lipsa unor locuri decente de muncă, condiţiile minime de trai şi viitorul incert îi determină să îşi lase familiile şi prietenii şi să plece acolo unde viitorul are culoare.

Cel mai trist e că emigrează personalul calificat: învăţătorii, medicii, inginerii, economiştii, sistemul nostru suportând o lipsă acută de cadre.

Dar oamenii nu pleacă de bine sau pentru că nu şi-ar iubi ţara, ci pleacă dezamăgiţi de guvernarea noastră coruptă şi de sistemul găurit, care are tot mai puţine şanse să fie îndreptat, scrie ZdG.

„Acasă aş reveni doar pentru a-mi vizita rudele şi atât. În Irlanda văd un viitor mai bun pentru copiii mei”, ne spune Diana Bârsan, stabilită de trei ani în Irlanda. De aceeaşi părere este şi Nina Constantinova: „Sunt în Germania de trei ani, împreună cu soţul şi copilul, ambii muncim, copilul frecventează grădiniţa. Ne-am stabilit binişor şi nici de gând să ne întoarcem în Moldova, doar în vizită şi atât, nu văd perspective la noi în ţară”.

Unde aleg să plece conaţionalii noştri?

Dacă, până nu demult, Federaţia Rusă era destinaţia cea mai atractivă pentru moldoveni, în ultimii trei ani situaţia s-a schimbat. În 2017, au mers să lucreze în Federaţia Rusă aproximativ 440.000 de moldoveni, cu 140 de mii mai puţin decât în anul 2014. Datele au fost prezentate de către experţii Centrului de Cercetare Strategică din Federaţia Rusă într-un amplu raport privind problemele politicii de emigrare a Rusiei.

Experţii ruşi explică această decădere prin devalorizarea rublei ruseşti, dar şi prin liberalizarea regimului de vize pentru moldoveni în Uniunea Europeană.

O altă statistică prezentată în raport ne arată că în anul 2016 doar 4,1 % din numărul total de emigranţi în Federaţia Rusă care au primit patentă cu drept legal de muncă au fost moldoveni.

Această situaţie a fost cauzată de noile legi migraţionale ale Rusiei, care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2015, şi care îi obligă pe străinii ce vor să muncească pe teritoriul Federaţiei Ruse să suporte mai multe costuri şi să obţină un set întreg de documente.

Pentru obţinerea patentului de muncă, cetăţenii străini trebuie să prezinte poliţa de asigurare medicală, preţul ei fiind, în medie, de 3.000 de ruble (circa 860 de lei). Pentru certificatul medical cu privire la lipsa anumitor boli, cetăţeanul străin trebuie să scoată din buzunar de la 1.500 de ruble (circa 430 de lei) până la 11.000 de ruble (circa 3.155 de lei), iar preţul este stabilit de organizaţiile medicale în funcţie de vârsta persoanei şi alţi factori. Pentru certificatul de cunoaştere a limbii ruse, istoriei şi legislaţiei din Rusia, cetăţeanul străin trebuie să suporte un preţ, în medie, de 4.900 de ruble (circa 1.405 lei). Migranţii care muncesc în baza patentei, inclusiv cetăţenii moldoveni, sunt nevoiţi să achite lunar 3000 de ruble în loc de 1216 ruble (1100 de lei în loc de 450 de lei).

Că tot mai puţini moldoveni iau calea spre Rusia o confirmă şi statisticile oferite de Căile Ferate din Moldova. În primele nouă luni ale anului 2017, în această direcţie au plecat peste 223 de mii de cetăţeni, cu aproape 10.500 mai puţini decât în aceeaşi perioadă a anului 2016. Reprezentanţii instituţiei spun că anterior, de la Chişinău spre Moscova, porneau două trenuri pe zi, acum garnitura iese din gară peste o zi.

„Dacă în ceilalţi ani garnitura de tren era compusă din 18-20 de vagoane, acum am ajuns la 8-12 vagoane”, spune şeful serviciului de transport călători CFM, Anatolie Rusu.

Şi datele Băncii Centrale arată că trimiterile din Rusia spre Moldova au scăzut în ultimii patru ani. Dacă în 2013 moldovenii din Rusia au trimis acasă 1,5 miliarde de dolari, atunci anul trecut cifra a scăzut până la 387 de milioane de dolari.

Tot mai mulţi aleg statele Uniunii Europene

Unicitatea R. Moldova constă în faptul că ea se află la graniţa a două sisteme geopolitice: UE şi CSI. Ambele sisteme funcţionează în condiţiile de atragere activă a migranţilor din statele din lumea a treia pentru a acoperi necesităţile de forţă de muncă, dar şi pentru creşterea potenţialului demografic. În acelaşi timp, mecanismele de ieşire, documentarea, condiţiile impuse migranţilor în ţara în care ajung, posibilităţile de angajare şi multe altele sunt foarte diferite în aceste două sisteme. De aceea, migraţia se distribuie în două părţi: 60% către statele CSI (de obicei, Rusia) şi 40% către statele UE (în mare parte Italia).

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, cei mai mulţi moldoveni se află în Italia, peste 150 de mii. Pe continentul american muncesc peste 48 de mii de cetăţeni moldoveni.

Cele mai mari diaspore de moldoveni se atestă în Canada şi Ucraina, cu peste 18 mii de concetăţeni de ai noştri în fiecare din aceste ţări, în Spania –16 mii, Germania – 15 mii şi în Israel – peste 13 mii.

Printre cei care au plecat peste hotare sunt mulţi tineri cu vârste cuprinse între 20 şi 24 de ani. Începând cu anul 2002, în rapoartele statistice a apărut o categorie nouă de vârstă – 55-59 de ani. De obicei, aceştia sunt cetăţenii care au emigrat pentru a-şi reuni familiile. Potrivit studiului realizat de IASCI şi CIVIS, fiecare a patra familie de migranţi a reuşit să îşi reunifice familia peste hotare.

Maia Pozneacov a plecat în Portugalia cu 13 ani în urmă, a reuşit să îşi aducă şi copiii lângă ea, iar acum declară că: „Mi-am luat casă pe insula Madeira, copiii învaţă la şcoală portugheză. Mă simt fericită şi împlinită aici”.

„Sunt venită în New York, SUA, din 2009. Am studiat aici la facultate, m-am căsătorit cu un moldovean şi avem o fetiţă. America e frumoasă, oportunităţi mari, dar şi multe restricţii. În Moldova nu ne-a mai rămas nimeni, părinţii şi fratele sunt în Italia, iar sora în România. Din păcate, niciunul dintre noi nu va reveni acasă, decât doar în vacanţă”, ne-a comunicat Galina Lozinschi.

Şeful Centrului pentru Cercetări Demografice, Olga Gagauz, consideră că Moldova pierde populaţia tânără şi aptă de muncă, bine pregătită, care ar putea ridica nivelul economiei, dar care în momentul de faţă contribuie la progresul altor state din Europa: „Peste 600 de mii de cetăţeni s-au stabilit permanent peste hotare. Migraţia de muncă s-a transformat în migraţie definitivă. Probabil că aceste persoane nu se vor mai întoarce în ţară, deja multe familii s-au reintegrat, copiii s-au integrat în instituţiile de învăţământ de acolo. Este o pierdere demografică colosală, care va contribui la o şi mai mare scădere demografică, la o diminuare şi îmbătrânire a populaţiei”.

Deşi problema migraţiei masive a cetăţenilor este actuală şi destul de gravă, totuşi ţara noastră nu e pregătită pentru a-şi primi înapoi cetăţenii plecaţi şi a le asigura condiţii optime de trai.

Aleksandr Kalinin, preşedintele Congresului  Diasporei Moldoveneşti , afirmă că Moldova încă nu este pregătită să-i primească pe cei în jur de 1 milion de cetăţeni aflaţi peste hotare, statul nu poate oferi un nivel decent de trai celor care au rămas în ţară, şi nici migranţilor. „Piaţa muncii la noi este foarte mică şi la un loc vacant în momentul de faţă pretind 6 şomeri. Conform cercetărilor, dacă o dată pe an în ţară se vor întoarce 50-80 mii de lucrători migranţi, atunci şomajul va creşte până la 10%, transformând viaţa a sute de mii de moldoveni într-o luptă pentru o bucată de pâine”.

Oricât de sumbre ar fi presupunerile, sunt şi moldoveni care îşi doresc să revină acasă, şi chiar sunt dispuşi să investească într-o afacere care să le asigure un trai decent. Eleonora Gavriliţă a revenit acasă după câţiva ani: „Deşi în Anglia am avut un serviciu bun, în august 2017 am revenit definitiv acasă. Copiii şi tot ce înseamnă Moldova m-au făcut să mă întorc şi să îmi iubesc şi mai mult ţara, aşa cum este”.

Patru ani de liberă circulaţie în UE. Ce s-a schimbat?

La 28 aprilie 2018, s-au împlinit patru ani din momentul liberalizării regimului de vize cu Uniunea Europeană. Regimul fără vize, prin libertatea de circulaţie, a oferit posibilităţi noi pentru contacte între oamenii de afaceri, pentru participarea la cursuri de instruire de scurtă durată, precum şi pentru vizitarea rudelor şi prietenilor, inclusiv din diasporă, ceea ce a reprezentat o adevărată consolidare a contactelor interumane.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, aplicarea regimului fără vize cu Uniunea Europeană s-a caracterizat prin creşterea constantă a numărului de cetăţeni care au beneficiat de această facilitate. Astfel, către sfârşitul primului an de implementare, în spaţiul Schengen au călătorit 241.415 cetăţeni moldoveni, deţinători de paşapoarte cu date biometrice; către sfârşitul celui de-al doilea an numărul acestora a fost de 577.058; la finele anului al treilea am ajuns la 982.764, iar pentru luna aprilie 2018 cifra totală ajunge la 1.469.917.

Pe lângă extinderea posibilităţilor de circulaţie fără vize a moldovenilor în ţările UE, liberalizarea vizelor a permis anularea costurilor pentru vize. Aşadar, conform unor calcule estimative, doar în anul 2015 au fost economisiţi peste 3,7 milioane de euro.

Este de menţionat importanţa pentru economia R. Moldova a transferurilor băneşti pe care le efectuează moldovenii aflaţi peste hotare. În 2017, statisticile au arătat că 20% din Produsul Intern Brut al RM e acoperit de remitenţe.

Volumul transferurilor băneşti nete prin intermediul băncilor din R. Moldova a crescut în primul trimestru al acestui an cu 17,8 la sută şi a revenit pe creşterea dinaintea crizei provocate de „furtul miliardului”.

În luna martie 2018, prin intermediul băncilor din R. Moldova au fost transferate din străinătate 110 milioane de dolari, cu 12 la sută mai mult faţă de perioada similară a anului precedent.

Circa 38 la sută din transferuri provin din UE, 29,4 la sută din ţările CSI şi 32,6 la sută din restul lumii. Federaţia Rusă continuă să deţină cea mai mare cotă printre ţări, respectiv 28,4 la sută din totalul transferurilor, deşi remiterile din această ţară s-au redus cu mult în ultimii doi ani. Pe următoarele locuri se situează Israelul (18,2 la sută), Italia (11,8 la sută), SUA (7,5 la sută), Germania (5,9 la sută), Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord (5,1 la sută). Cote mai mici de 4 la sută revin unor ţări ca Franţa, Turcia, Spania, România, Irlanda.

Persoanele fizice (rezidente şi nerezidente) au primit anul trecut prin băncile din Republica Moldova mijloace băneşti în sumă netă, ajustată sezonier, echivalentă cu 1 miliard 199.9 milioane de dolari SUA.

Ce urmează?

O treime din populaţia aptă de muncă din R. Moldova nu doreşte să lucreze acasă, considerând că aici salariile sunt mici şi perspectiva de creştere profesională e slabă. Potrivit datelor BNS, 31,5% din numărul total de persoane inactive cu vârsta de 15 ani şi mai mult lucrează sau planifică să meargă să lucreze pe piaţa forţei de muncă din alte ţări. Chiar dacă peste 280 de mii din aceste persoane se află în ţară, totuşi ele nu doresc să lucreze acasă, deoarece au un job sezonier peste hotare sau planifică să muncească în străinătate. Alte peste 330 de mii de persoane au fost declarate de către rude ca fiind peste hotare la muncă sau în căutarea unui loc de muncă.

Deşi statul nostru vrea să îi reţină acasă, moldovenii preferă să îşi creeze un viitor în afara ţării, unde salariile sunt mai mari, iar condiţiile de viaţă la un nivel mai înalt.

Recomandate

Curs valutar

Starea vremii

Știrea ta de impact

Trimite-ne știrea ta de impact pe email la redactia@impacttv.md
august 2018
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  
Publicitate ImpactTV.md, banner