Politic

Experți: Acțiunile procuratură denotă temeinicia dezvăluirilor lui Ilan Șor

Experți, după declarațiile lui Șor și acțiunile procuraturii la BNM: Este clar că beneficiarul a fost Platon Ultimele informații care au apărut în privința jafului bancar din 2014 demonstrează necesitatea redirecționării anchetei spre acțiunile Băncii Naționale (BNM).

Se pare că anume acolo vor fi găsite răspunsurile de ce și în favoarea cui au lucrat atunci angajații acesteia când au solicitat, nemotivat, acordarea creditului de urgență de peste 13 miliarde de lei, bani care au fost gestionați netransparent și fraudulos, au declarat vineri seara la emisiunea „Moldova Zi de Zi” la Orhei TV experții Corneliu Ciurea și Ian Lisnevschi. „Există un anumit consens în rândul experților, dar și al celor implicați, că BNM a acționat de o manieră frauduloasă.

Această ipoteză a fost preluată și de Procuratura Generală, chiar dacă destul de târziu. Versiunea centrală este că reprezentanții BNM au instituit de o manieră dubioasă administrarea celor trei bănci și au direcționat banii într-o direcție criminală. Toată discuția este cine a stat în spate – a luat BNM decizia pe cont propriu, sau a fost inspirată de alți jucători interesați de comiterea acestui jaf bancar”, a declarat Corneliu Ciurea.

În acest context, el a amintit că fostul președinte al Consiliului de administrație al Băncii de Economii, Ilan Șor a vorbit despre implicarea unor angajați BNM care ar fi acționat în cârdășie cu controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, cunoscut ca „raiderul Nr 1 al spațiului CSI”. „Platon deja a fost condamnat. Sigur că una din versiuni, care a fost acceptată de justiție, este că Platon, prin credite neperformante, escrocherii, spălări de bani a fost unul din beneficiari sau chiar beneficiarul principal”, a menționat expertul.

În acest context, el s-a referit și la declarațiile lui Ilan Șor, care a dat asigurări că până a fi înlăturat investitorii privați de la cele trei bănci, situația era sub control și nu era nevoie de intervenția BNM și creditul de urgență. „Este clar că BNM a acționat într-o manieră extrem de ciudată și au îndreptat banii în niște direcții foarte neclare. Spre exemplu spre dl Platon. Trebuie să știm – au acționat din capul lor sau le-a sugerat cineva să facă acest lucru”, a accentuat Corneliu Ciurea.

Expertul Ian Lisnevschi a făcut referire la probele apărut în presă că firmele afiliate lui Ilan Șor care au contractat credite de peste 12 miliarde de lei le-au întors, cu dobândă, până la 27 noiembrie 2014. „Putem vorbi de unele gafe, dar părerea mea este că suma este destul de mare ca să vorbim despre o gafă. Nu era pretext pentru a da acest credit. A fost totuși un interes la mijloc. E vorba de 13 miliarde de lei. Atunci s-a discutat despre depozitele persoanelor fizice, dar tot experții spun că suma depozitelor era mult mai mică.

Deci, unde sunt banii?Evident, dacă vrei să salvezi banca, trebuie să gestionezi acești bani transparent, dar nu prin diferite companii”, a adăugat Ian Lisnevschi. Potrivit acestuia, este clar că „beneficiarul a fost Platon”. Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibank” au fost lichidate în interesul lui Veaceslav Platon, care intenționa să instituie monopolul pe piața financiar-bancară a Republicii Moldova, a declarat într-o conferință de presă Ilan Șor. El a subliniat că un rol decisiv în această operațiune l-au jucat fosta viceguvernatoarea BNM, Emma Tăbârță și fostul șef al departamentului de supraveghere specială, Ion Ropot, care s-a autonumit în calitate de administrator special al BEM și a gestionat banii pe care BNM i-a alocat în calitate de garanție de stat. Fostul conducător al BEM a precizat că BNM a alocat suma de 13,3 mil. de lei în calitate de garanție de stat pentru, chipurile, salvarea celor trei bănci, deși băncile nu aveau această necesitate, iar acționarii nu au solicitat acest lucru.

Imediat, în cele trei bănci, a fost instituită supravegherea directă care presupunea cheltuirea banilor la discreția sa. Banii din cele trei bănci au început să fie scoși după 30 noiembrie 2014, când BNM a instituit regimul de supraveghere directă, a subliniat Ilan Șor. Chiar a doua zi după declarațiile sale din conferința de presă de zilele trecute, Procuratura Generală a descins la Banca Națională și a reținut mai multe persoane, inclusiv cele indicate de Ilan Șor. Potrivit lui Corneliu Ciurea, acțiunile procuraturii denotă temeinicia declarațiilor lui Ilan Șor.


Vizualizări: